Zavaidoc

Zavaidoc a publicat o actualizare

acum 5 ore

Biografie S-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al Constanței și violonistului-țimbalist Tănase Theodorescu. Primele îndrumări muzicale le primește de la tatăl său, care-i cumpără o chitară. La vârsta de 13 ani tatăl său moare, astfel începe să cânte într-o mică formație cu frații săi, denumită Frații Teodorescu: Vasile - vioară, Zoe - armonică, Marin - chitară și voce. În data de 3 octombrie 1916 este luat în armată și participă la Primul Război Mondial făcând parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă are ocazia să cânte răniților pe linia frontului din Moldova și să evolueze alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu. În 1918 este înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, pentru a-i fi aproape fratelui său Vasile, avându-l comandant pe Traian Moșoiu (cel care l-a poreclit Zavaidoc, nume ce provine de la străvechiul zavaidoaca, ce poartă semnificația de năbădăios). În perioada 1918-1920 se stabilește definitiv în București unde primește lecții de canto, mai întâi, de la profesorul Dimitrie Cutavas, apoi de la tenorul Operei Române Dumitru Mihăilescu-Toscani și, ulterior, bucurându-se chiar…Citește mai mult

Zavaidoc a publicat o actualizare

acum 5 ore

În 1934 efectuează un turneu la Focșani, unde o cunoaște pe Constanța. Se căsătorește cu aceasta (mai tânără decât artistul cu 15 ani), având împreună trei copii. În 1937 participă alături de orchestra lui Grigoraș Dinicu la Expoziția Internațională de la Paris însoțind delegația românească. Face senzație aici, în Cartierul Latin, la restaurantul românesc condus de George Botez – fratele renumitului diseur Titi Botez. În 1938 face ultimele înregistrări la casa de discuri Columbia, imprimate pe trei discuri de patefon. În 1940 moare fratele său, violonistul Vasile Theodorescu, fiind înmormântat la cimitirul Sf. Vineri din București. Diseurul atinsese o popularitate atât de mare încât publicul intrase în panică, crezând că a murit însuși Zavaidoc. În 1941 revine la Pitești unde inaugurează cel mai mare restaurant, numit „Tuluca”, cântând seară de seară cu fetița în brațe. Își face aici ulterior angajamente și la localurile „Stoica” și „Tralea”. În 1942 ajunge plutonier în rezervă și primește ordin de concentrare la o unitate din Târgoviște. Pleacă ulterior, cutreierând echipele artistice ale armatei în Basarabia și Transnistria. În 1943 la Tighina cântă la restaurantul de lux „Victoria”, pe fațada căruia era scris cu litere mari: „Aici cântă marele cântăreț român Zavaidoc, venit să distreze…Citește mai mult

Zavaidoc a publicat o actualizare

acum 5 ore

Decesul Moare la data de 13 ianuarie 1945 la București, fiind înmormântat în Cimitirul Mănăstirii Cernica.

Zavaidoc a publicat o actualizare

acum 5 ore

Bibliografie ***: Ediție de colecție — Zavaidoc, 12 ianuarie 2009, Jurnalul Național Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Editura Fundației Culturale Gheorghe Marin Speteanu, București, 2009, p. 450-456, ISBN 978-973-88609-7-1 Cosma, Viorel: Comori ale muzicii românești. Zavaidoc (booklet-ul CD-ului), Electrecord, București, 2012 Dumitrașcu, Jean: Năbădăiosul Zavaidoc, Centrul Cultural al Municipiului Pitești, 2007 Pildner, József: Cântecul lui Zavaidoc, Editura Pildner & Pildner, Târgoviște, 2007 Zamfirescu, Carmen: Maestrul Zavaidoc. Cântec și Destin, Editura Grafix, Craiova, 2015, ISBN 978-606-8728-67-4

Zavaidoc a adăugat o fotografie

acum 5 ore

R.I.P
Zavaidoc

Zavaidoc (pseudonimul lui Marin Gheorghe Teodorescu, n. 8 martie 1896, Pitești – d. 13 ianuarie 1945, București) a fost un cântăreț român de etnie romă, interpret de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică.

Zavaidoc a publicat o actualizare

acum 5 ore

Legături externe Ediție din 2008 a emisiunii Identități (TVR) despre Zavaidoc: partea I și partea a II-a Fragmente din viața lui Zavaidoc Arhivat în 9 martie 2016, la Wayback Machine., Jean Dumitrașcu Năbădăioasa viață a lui Zavaidoc, centrul-cultural-pitesti.ro Bucureșteni de legendă: „Să mănânci pește batog / Și să-ți cânte Zavaidoc” – povestea celui mai faimos lăutar al Micului Paris, 9 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul Vă mai amintiți de... Zavaidoc, 8 octombrie 2008, Victoria Anghelescu, Adevărul Zavaidoc, patru cămăși în fiece noapte, 28 iunie 2004, Tatiana Dabija, Jurnalul Național Remember Zavaidoc, 17 noiembrie 2007, Ioana Mirica, Adevărul Cei mai cunoscuți lăutari ai României din toate timpurile Pagina romanului Zavaidoc în anul iubirii de Doina Ruști.