Frederic Storck

Frederic Storck a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Frederic

Frederic Ștefan Storck (Fritz, n. 19 ianuarie 1872, București, România – d. 26 decembrie 1942, București, România) a fost un sculptor, cronicar de artă și profesor român, fiul sculptorului Karl Storck, fratele sculptorului Carol Storck, soțul pictoriței Cecilia Cuțescu Storck, tatăl ceramistei Cecilia Storck Botez și tatăl vitreg al pictorului Romeo Storck. Artistul a fost membru fondator al Societății Numismatice Române, membru fondator al societății Tinerimea artistică și profesor al catedrei de desen al Școlii de arte frumoase din București. În anul 1908 a înființat, împreună cu Vasile V. Rășcanu, prima turnătorie în bronz pentru opere de artă din București, intitulată „Prima turnătorie artistică V. V. Rășcanu & Co”. A fost elev al Liceului Sfântul Sava din București, a urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București la clasa profesorului Ion Georgescu. A plecat apoi în Germania și s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din München unde a studiat sculptura cu Wilhelm von Rümann. A fost influențat de clasicismul lui Adolf von Hildebrand, de Auguste Rodin și Aristide Maillol. Storck a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale artei românești dintre cele două războaie mondiale. Se poate spune cu certitudine că în sculptură a fost unul dintre artiștii…Citește mai mult

Frederic Storck a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Frederic

Fritz Storck, așa cum îl striga în mod obișnuit mai toată lumea, a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale artei românești dintre cele două războaie mondiale. Se poate spune cu certitudine că în sculptură a fost unul dintre artiștii cei mai reprezentativi și mai multilaterali. Activitatea sa artistică s-a desfășurat pe o întinsă perioadă de timp și opera care a lăsat-o posterității este cu mici excepții, executată cu mare îndemânare, foarte unitară și în același timp, foarte variată. Ea a fost realizată cu o cunoaștere adecvată a proprietății materialelor folosite, cu un simț al răspunderii demn de invidiat și cu multă știință.

Frederic Storck a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Frederic

Meritul lui Frederic Storck apare în ochii urmașilor săi cu atât mai mare, cu cât perioada în care a activat a fost una dintre cele mai posomorâte și mai triste epoci ale istoriei României de până atunci. În acele vremuri interbelice, subjugarea economică față de puterile occidentale era la ordinea zilei. Într-o țară plină de resurse, nu era niciun izvor important de bogăție. Minele, pădurile, petrolul, resursele agricole și aproape toată industria din România era sub influență străină. Paralel cu mijloacele de trai s-a accentuat și dependența de influența culturală străină. Publicațiile românești erau înlocuite de cele cu titulatură franțuzească și mai apoi cu cele englezești de o valoare culturală precară. Literatura românească se vindea cu greu, edițiile care apăreau erau derizorii ca număr de exemplare. Critica artistică și literară era tributară Apusului, acceptând cuvânt cu cuvânt tot ce venea din Occident. Chiar Frederic Storck a declarat într-un interviu în revista Lupta din 18 noiembrie 1931 că „... Credința mea este că suntem în preajma unor mari schimbări în viața socială a popoarelor”. Arhitectura, sculptura și pictura românească trebuiau să concureze cu produsele care veneau din străinătate și care erau protejate de burghezie și de stat. În acest fel, era…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Grupul cel mai preocupat pentru identificarea unor soluții l-au format sculptorii și pictorii care erau în acea vreme la studii la Paris. El era format din Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Ipolit Strimbulescu, Kimon Loghi și Frederic Storck. Ei erau supuși tirului de ironii sarcastice ale colegilor străini cu privire la valoarea și statutul artei în România. Polemicile se purtau seara în atelierele lui Ipolit Strâmbu și Kimon Loghi.

Frederic Storck a adăugat o fotografie

acum 6 ore

R.I.P
Frederic

Frederic Storck s-a născut la București în data de 19 ianuarie 1872 în familia sculptorului Karl Storck, căsătorit cu Frederika Amalie Olescher din Brașov. Karl Storck a fost căsătorit cu Ana Clara Ihm (n. 18... - d. 1864), originară din Hanau ca și el. Împreună au avut patru copii, trei din ei decedând la scurt timp după naștere. Au mai rămas doar cu Johann Ludwig Karl, cel care a fost cunoscut mai târziu în România sub numele de Carol Storck. Din cauză că Ana a decedat în anul 1864, Karl s-a căsătorit la 10 decembrie 1865 cu Friederike Amelie Olescher (n. 1843 - d. 1915) din Brașov, care era educatoare / guvernantă la familia generalului Vlădoianu. Soția lui Vlădoianu a suportat ulterior o parte a cheltuielilor care au fost necesare studiilor pe care Frederic Storck le-a făcut la München. Karl și Amelie au avut nouă copii, din care au supraviețuit șapte: Emil (1866-1940), Julie căsătorită Iacobi (1870-1950), Jean (1868-1940), Frederic Ștefan, Marie căsătorită Gottsche (1879-?), Hugo (1886-?) și Rosa căsătorită Scheeser (1876-1944). Frederic a fost cel de al treilea membru al familiei Storck care și-a dedicat viața artei. Copilăria și-a petrecut-o printre statui, într-o atmosferă oarecum fantomală și umedă care…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Frederic Storck s-a căsătorit în 12 martie 1909 cu pictorița Cecilia Cuțescu. Împreună au avut două fete, Gabriela (Gabi) Florica-Storck care a urmat o carieră în arhitectură (n. 13 aprilie 1913 - d. 18 martie 1976) și Cecilia (Lita) Frederica Storck (n. 4 iulie 1914 - d. 30 noiembrie 1998), căsătorită Botez, care a devenit artist plastic în domeniul ceramicii. Cecilia (Lita) Frederica Storck a fost pictoriță și ceramistă. A urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București și a avut doi băieți Alvaro și Alexandru Botez. În perioada celui de al doilea război mondial a fost asistenta lui Mircea Eliade la Lisabona, unde Eliade era atașat cultural. A participat la expoziții în România, Elveția, Germania, Franța, Cehoslovacia, Japonia și Turcia. A plecat definitiv la Paris în anul 1982. Frederic Storck a mai avut un copil pe numele său complet Romeo Kunzer Storck, el era fiul din prima căsătorie a Ceciliei-Gabriela cu violonistul Romulus Kunzer, cu care, cea devenită mai târziu cunoscută sub numele Cecilia Cuțescu-Storck, se căsătorise în 1903, în timpul șederii ei la Paris. Căsătoria însă nu a durat mult. În 1906 artista a revenit definitiv în România și s-a stabilit la București, iar trei ani mai târziu…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Studii Frederic a urmat Școala Sfântul Gheorghe și apoi cursurile Liceului Sfântul Sava din București. A avut colegi de liceu pe Lahovary (?), Theodor Pallady, Ion Brezeanu și Vasile Toneanu. În anul 1888 s-a înscris la Școala de Belle Arte din București la clasa profesorului de sculptură Ion Georgescu. Aici a fost coleg cu Ștefan Luchian, Ipolit Strâmbu, Alexandru Satmari, Constantin Artachino și Kimon Loghi. Perioada de studii de la București s-a încheiat în anul 1893. Ca urmare, Frederic Storck a plecat în Germania și s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din München. Aici a studiat sculptura cu Wilhelm von Rümann, în primii doi ani de studii fiind sponsorizat de familia generalului Vlădoianu.

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

La München a fost atras de clasicismul sculptorului Adolf von Hildebrand, operele acestuia fiind influențate de Renaștere. Mai târziu, Storck a făcut și o plachetă, aflată azi la Muzeul Storck din București, cu chipul artistului german. În anul 1896 a realizat două rame din bronz care-l înfățișa pe Carol I și pe Regina Elisabeta. După cum reiese din corespondența pe care a dus-o cu Louis Basset, secretarul particular al regilor Carol I și Ferdinand, precum și administrator al Casei Regale a României vreme de mai bine de șaizeci de ani, Storck a încasat pentru ele suma de 1500 lei. Cu toată reputația pe care o avea Münchenul în România, Storck nu a fost satisfăcut de oferta pe care a avut-o acolo. Münchenul era considerat în acei ani în România ca o Atenă a Nordului și majoritatea pictorilor și sculptorilor români doreau să-și perfecționeze stilul artistic acolo, dar aproape niciodată nu s-au rezumat doar la atât. Motivația pentru care exista ulterior contactului cu societatea germană o dorință de evadare din acel spațiu, era incompatibilitatea ce exista între arta oarecum convențională de academie, care era plină de elemente ale neoclasicismului, față de arta pe care o practicau artiștii români în mod liber…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

În capitala Bavariei a realizat și primele sale plachete, așa cum și-a amintit în memoriile sale „... am avut încă de când eram la München un cult deosebit pentru basorelief dar mai ales pentru portretul în formă de plachetă. Astfel am expus la sala Secession în afară de statuete mici (Klein Plastik) și două plachete portret care pot spune au fost remarcate". Basoreliefurile înfățișau portretele surorilor sale. Plachetele au fost expuse la București la Expoziția artiștilor în viață din 1899, organizată în sala Ateneului Român, unde a participat cu un număr de paisprezece lucrări, precum și la Expoziția Tinerimii artistice din anul 1902 organizată la București. Pentru ca pregătirea sa să fie completă, Frederic Storck a exersat ca să taie el singur piatra, similar fratelui său Carl Storck, de aceea el a spus că „... sufletul unui artist nu este înțeles de pietrarul care-i va tăia opera, după un model gips, numai mâna artistului autor poate să însuflețească cu adevărat marmura”.

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Maturitatea Frederick Storck a participat la Expoziția Universală din anul 1900 de la Paris, unde a primit medalia de argint pentru lucrarea „Aruncătorul cu piatră", medalie care se află astăzi în colecția Muzeului Stork din București. O dată cu participarea României la Expoziția Universală din anul 1900 de la Paris cu un salon destinat artei, s-au creat premisele revigorării vieții artistice românești. Cum metehnele administrative privind favoritismul și criteriile de selecție ale lucrărilor nu s-au schimbat, România a avut parte la Paris de o slaba reprezentare a artei plastice autohtone. Pe de o parte, situația a dus la înrăutățirea lucrurilor și a relațiilor dintre artiști și pe de altă parte, a determinat o preocupare majoră pentru găsirea de soluții pentru ieșirea din impas.

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

În anul 1906, Frederic Storck a fost numit ca profesor la Școala de Arte Frumoase din București. Pentru început a ocupat catedra de desen și modelaj, ulterior catedra s-a împarțit în două, cea de desen revenind lui Storck și cea de modelaj lui Dimitrie D. Mirea, fratele pictorului George Demetrescu Mirea care era pe atunci directorul școlii. La Muzeul Storck din București se găsesc o mulțime de desene făcute de Frederic, de la încercările cele mai neîndemânatice, ca studii de atelier, până la cele care denotă o evocare plastică demnă de vârsta maturității. Sunt acolo sute de schițe și planuri pentru operele pe care le pregătea, dar și multe desene independente - portrete de cele mai multe ori, autoportrete și portrete ale prietenilor și membrilor familiei. Liniile sunt sigure, evocatoare, imaginile fiind pline de energie, așa cum era de așteptat pentru un sculptor de talia sa. Și-a încheiat activitatea de profesor în anul 1937. A fost, așa cum au declarat elevii săi - Lucian Grigorescu, Jalea, Boris Caragea, Ciucurencu etc., un profesor metodic, care s-a bucurat de un mare prestigiu artistic. El a insuflat elevilor respectul pentru desen, elementul de bază necesar de a fi cunoscut în studiul oricărei reprezentări…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Artistul a fost membru fondator al Societății Numismatice Române. El a confecționat o mulțime de plachete și medalii, la Muzeul Storck regăsindu-se numeroase dintre ele, precum și multe din schițele care au stat la baza conceperii și realizării lor. Acest gen de lucrări în basorelief au constituit un capitol aparte în activitatea sa artistică, ele fiind caracterizate prin finețea modelării. A executat portretele membrilor familiei, ale prietenilor, oficiali, personaje istorice, medalii comemorative și de eveniment, așa cum au fost Dimitrie Gerota, Thoma Ionescu, Mihai Viteazul etc. Prin tot ce a făcut în acest domeniu, Frederic a dovedit că a moștenit meticulozitatea de bijutier a tatătului său, Karl Storck. În anul 1908 a înființat, împreună cu Vasile V. Rășcanu, prima turnătorie în bronz pentru opere de artă din București, numită V.V. Râșcanu & Co. Pe Frederic Storck l-au interesat de-a lungul vieții și alte aspecte ale artei, așa cum era poezia și muzica. El a dorit să reconstituie arhetipul renanscentist al artistului vrând să devină un artist complet. A fost un meloman pasionat, avea o cultură muzicală impresionantă și cânta la unele spectacole cu o frumoasă voce de bariton. A facut și cronică de artă semnând cu pseudonimul de St. Sterescu…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Opera lui Frederic Storck este caracterizată de o împietrire armonioasă dintre elementele tributare clasicismului cu cele moderniste. Artistul a practicat o artă moderată ca viziune, cu ușoare stilizări, în care a urmărit eleganța compoziției, expresia lăuntrică și perfecțiunea formei. A fost îndemânatic și meticulos, a avut cunoștințe solide de anatomie, calități profesionale semnificative și își realiza operele ca un artizan medieval. A căutat echilibrul volumelor și a ajuns la un mare grad de finisare al detaliilor. El însuși a declarat că ... Crezul meu estetic este frumosul expresiei și se sprijină pe credința morală și spirituală, pentru că numai frumosul te transpune, te înalță. În construcția volumelor a fost înfluențat de Auguste Rodin și Aristide Maillol. Opera lui a reprezentat o încercare de a contopi elementele clasicismului cu realismul, acea concepție care bântuia lumea artistică a acelor vremuri. El nu a urmărit să redea realismul naturii ca o copie exactă a ei, chiar dacă ea ar fi fost seducătoare, ci a urmărit o simplificare a formelor, uneori până la esență, în cazul statuetelor. Frederic Storck a fost o figură reprezentativă a sculpturii românești din primele patru decenii ale secolului al XX-lea. El s-a bucurat de critica de artă a timpului.…Citește mai mult

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

Opera „... Locul său [Frederic Storck] în sculptura noastră este dintre cele mai înalte. Este greu să se facă comparații, mai ales când există mari deosebiri de temperament între unii și alții dintre sculptorii noștri. Ca desăvârșire a cunoștințelor, ca fermitate a doctrinei, ca îndemânare practică, ca bogăție a motivelor de inspirație și ca realizare, dacă exceptăm marea sculptură monumentală, putem afirma că el are în perioada critică dintre cele două războaie mondiale importanța pe care Ion Georgescu o avusese în generația precedentă.”

Frederic Storck a publicat o actualizare

acum 6 ore

În data de 3 decembrie 1901, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbu și Frederic Storck, împreună cu Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, au pus bazele Societății Tinerimea artistică. Numele organizației nu a venit de la faptul că membrii săi erau tineri, ci a fost ales în mod simbolic pentru promovarea unei arte noi. În vreme ce academiștii profesau o artă cu caracter convențional, departe de realitate, folosind formule și rețete de atelier, membrii societari promovau pitoreștile peisaje românești și o artă realistă inspirată din viața rurală a oamenilor simpli.