Jarosław Leon Iwaszkiewicz, pseudonim Eleuter (n. 20 februarie 1894, Kalnîk, Q12099650(d), gubernia Kiev(d), Imperiul Rus – d. 2 martie 1980, Varșovia, Polonia) a fost un scriitor polonez (prozator, poet și eseist), traducător și libretist, cofondator al grupului artistic Skamander, colaborator al revistei „Wiadomości Literackie” („Știrile literare”), redactor al revistei „Twórczość” („Opera”). Soția sa a fost scriitoarea și traducătoarea Anna Iwaszkiewiczowa. Au avut doi copii: Maria (n. 1924) și Teresa (n. 1928). Unul dintre rudele îndepărtate ale poetului a fost compozitorul Karol Szymano
Actualizări recente
Jarosław Iwaszkiewicza adăugat o fotografie
acum 5 ore
Jarosław Leon Iwaszkiewicz, pseudonim Eleuter (n. 20 februarie 1894, Kalnîk, Q12099650(d), gubernia Kiev(d), Imperiul Rus – d. 2 martie 1980, Varșovia, Polonia) a fost un scriitor polonez (prozator, poet și eseist), traducător și libretist, cofondator al grupului artistic Skamander, colaborator al revistei „Wiadomości Literackie” („Știrile literare”), redactor al revistei „Twórczość” („Opera”). Soția sa a fost scriitoarea și traducătoarea Anna Iwaszkiewiczowa. Au avut doi copii: Maria (n. 1924) și Teresa (n. 1928). Unul dintre rudele îndepărtate ale poetului a fost compozitorul Karol Szymanowski.
R.I.P Jarosław
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza adăugat o fotografie
acum 5 ore
== Viață și activitate == Născut ca Leon Iwaszkiewicz, numit Jarosław de către familia cea mai apropiată (în actele oficiale apare abia după 1945). Tatăl lui, Bolesław și unchiul Zygmunt au luptat în insurecția poloneză din ianuarie. La aniversarea de 100 de ani de la începutul ei i-a dedicat lor povestirea „Heydenreich” . A început școala în 1902 în Varșovia, iar în 1904 s-a mutat cu familia sa în Elizawetgrad (astăzi Kirovohrad unde a făcut liceul. Din 1909 a locuit Kiev și învăța la liceul nr. 4. În acest loc, unde a cunoscut colegi talentați artistic (mai ales pe Mikołaj Niedźwiedzki, după cum se numea universitatea sa) și învățătorii au avut parte de primele încercări de creativitate, mai degrabă în domeniul de compunere a muzicii și de poezie. După bacalaureat a început să studieze la facultatea de drept a Universității din Kiev, însă n-a terminat-o. De asemenea a studiat la conservatorul de muzică din Kiev. La sfârșitul liceului și la începutul studiilor a lucrat în calitate de meditator. La vremea respectiva călătorea destul de mult, vizitând curțile poloneze și rusești pe teritoriul Polonia și al Ucraina, care au fost inspirație pentru multe dintre operele sale. Foarte importantă din punct de vedere al operei sale a fost vizita în Byszewy lângă Łódź, unde a avut contact cu mediul de boierime de acolo. În 1918 a plecat în Varșovia din cauza haosului revoluționar care se răspândea în regiunea Kievului. La începutul anilor '20 ai secolului XX a servit în al 221-lea regiment de infanterie din Ostrów Wielkopolski, compus în cele mai multe cazuri din voluntari (unul dintre colegii lui a fost Aleksander Wat). Din 1928 a stat cu soția sa în Podkowa Leśna, proprietatea Stawisko. Astăzi se află acolo muzeu. Între anii 1923-1925 a fost secretarul președintelui Camerei Deputaților Maciej Rataj. Din 1927 a lucrat în diplomație. A oficiat ca secretar al ambasadei Republicii Poloneze în Copenhaga (1932-1935) și Bruxelles (1935-1936). În timpul celui de-Al doilea Război Mondial a fost activ în structurile Statului Secret Polonez în departamentele de cultură și artă . A colaborat cu profesorul Lorentz la salvarea monumentelor de cultură. Toată perioada ocupației și mai ales după prăbușirea revoltei din Varșovia, vila din Stawisko a fost adăpost pentru mulți polonezi și evrei amenințați de arestări. Între anii 1945-1946, 1947-1949 și 1959-1980 a ocupat funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor Polonezi. Din martie 1947 până în decembrie 1948 publica revista „Nowiny Literackie” („Noutățile literare”), al cărei scop a fost continuarea tradiției „Știrilor Literare”. După război a avut mai multe mandate de deputat fără partid în Camera Deputaților din Polonia și președinte al Comitetului Polonez al Apărătorilor Păcii. Din 1958 a mai fost membru Prezidiului Frontului Unității Națiunii. A fost înmormântat pe 5 martie 1980 (după dorința lui, în uniformă de miner) la cimitirul din Brwinów, lângă Varșovia. Muzeul vieții și al operei lui Jarosław Iwaszkiewicz (Muzeul Annei și lui Jarosław Iwaszkiewicz) a fost deschis în vila din Stawisko după moartea scriitorului. Jarosław Iwaszkiewicz a fost bisexual. Motivele homosexuale au fost menționate de către el în poeziile sale, precum și în proză. Iwaszkiewicz a tradus din Paul Valéry și Stefan George.
R.I.P Jarosław
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza adăugat o fotografie
acum 5 ore
=== Opera === A debutat în 1915 cu poemul Lilith în revista „Pióro” („Stiloul”) din Kiev. Prima carte a lui a fost Oktostychy (Octostihuri), publicată în 1919.
R.I.P Jarosław
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
== Poezii == Oktostychy (Octostihuri) – 1919 Dionizje (Dionisii) – 1922 Księga dnia i księga nocy. Poezje (Cartea zilei și cartea nopții. Poezii) – 1929 Powrót do Europy (Întoarcere în Europa) – 1931 Lato (Vară) – 1933 Inne życie (Altă viață) – 1938 Wiersze wybrane (Poezii alese) – 1946 Warkocz jesieni i inne wiersze (Codița toamnei și alte poezii) – 1954 Jutro żniwa (Mâine recoltă) – 1963 Mapa pogody (Harta vremii) – 1977 Muzyka wieczorem (Muzică seara) – 1980
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
== Romane, nuvele și povestiri == Zenobia Palmura (roman poetic) – 1920 Legendy i Demeter (Legende și Demetra) – 1921 Ucieczka do Bagdadu (Evadare în Baghdad, roman) – 1923 Księżyc wschodzi (Răsare luna, roman) – 1925 Pejzaże sentymentalne (Peisaje sentimentale, povestiri și feuilletoane) – 1926 Zmowa mężczyzn (Conspirația bărbațiilor, roman) – 1930 Panny z Wilka (Domnișoarele din Wilko, povestiri) – 1932 Czerwone tarcze (Scuturile roșii, roman) – 1934 Młyn nad Utratą (Moara de pe Utrata, povestiri) – 1936 Dwa opowiadania (Două povestiri) – 1938 Stara cegielnia. Młyn nad Lutynią (Cărămidăria cea veche. Moara de pe Lutynia, povestiri) – 1946 Nowa miłość i inne opowiadania (Iubirea nouă și alte povestiri) – 1946 Nowele włoskie (Nuvelele italiene) – 1947 Opowiadania. 1918–1953, t. I–II (Povestiri. 1918-1953, v. I-II) – 1954 Tatarak i inne opowiadania (Obligeană și alte povestiri) – 1960 Kochankowie z Marony (Îndrăgostiții din Marona, roman) – 1961 Sława i chwała (Slavă și fală, roman), v. I – 1956; v. II – 1958; v. III – 1962 Heydenreich. Cienie (Heydemreich. Umbre, povestiri) – 1964 Ogrody (Grădini) – 1974
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
== Piese de teatru == Kochankowie z Werony. Tragedia romantyczna w trzech aktach (Iubitorii din Verona. Tragedie romantică în trei acte) – 1929 Lato w Nohant. Komedia w trzech aktach (Vară în Nohant. Comedie în trei acte) – 1937 Maskarada. Melodramat w czterech aktach (Mascaradă. Melodramă în patru acte) – 1939 Odbudowa Błędomierza. Sztuka w trzech aktach (Reconstrucția lui Błędomierz. Piesă în trei acte) – 1951 Dzieła. Dramaty (Opere. Drame) – 1958
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
== Memorii == Książka o Sycylii (Carte despre Sicilia) – 1956 Książka moich wspomnień (Cartea amintirilor mele) – 1957 Gniazdo łabędzi. Szkice z Danii (Cuibul lebedelor. Schițe din Danemarca) – 1962 Portrety na marginesach (Portrete pe margini) – 2004
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
=== Bibliografie === Współcześni polscy pisarze i badacze literatury. Słownik biobibliograficzny, T. 3 (Scriitorii polonezi contemporani și cercetătorii de literatură. Dicționar biobibliografic, vol. 3), pod red. J. Czachowskiej, A. Szałagan. Warszawa: WSiP, 1994, s. 318. ISBN 83-02-05636-7. Jarosław Iwaszkiewicz, Książka moich wspomnień (Cartea amintirilor mele) (Wydawnictwo Literackie 1957) Burek Wincenty, Jarosław Iwaszkiewicz, Sandomierz nas połączył. Korespondencja z lat 1945-1963 (Sandomierz ne-a legat. Corespondență dintre anii 1945-1963), oprac. Marta, Krzysztof i Tomasz Burkowie (Warszawa 1995) Stanisław Burkot, Kontemplacja i pasja życia – Jarosław Iwaszkiewicz(Contemplația și pasiunea vieții – Jarosław Iwaszkiewicz), [în:] Prozaicy dwudziestolecia międzywojennego. Sylwetki(Prozaici din perioada interbelică. Siluete), red. B. Faron (Warszawa 1974) Andrzej Zawada, Jarosław Iwaszkiewicz (biografia; Wiedza Powszechna 1994) Kalendarium życia i twórczości (Calendarul vieții și al operelor)
0 comentarii0 vizualizări0 reacții
Jarosław Iwaszkiewicza publicat o actualizare
acum 5 ore
== Legături externe == Biografia (Biografie) http://culture.pl/pl/tworca/jaroslaw-iwaszkiewicz Muzeum Anny i Jarosława Iwaszkiewiczów w Stawisku (Muzeul Annei și al lui Jarosław Iwaszkiewicz din Stawisko) http://www.stawisko.pl/ Esej o Iwaszkiewiczu i jego żonie Annie Iwaszkiewicz na tle homoseksualizmu pisarza (Eseu despre Iwaszkiewicz și soția sa Anna Iwaszkiewicz în context al homosexualității a lui)